Emigrarea românilor în SUA, dintotdeauna. Unii au fugit de sărăcie, alții de unguri. Cine a fost însă primul român în America

Europenii au început să emigreze în SUA încă din secolul al XIX-lea, chiar după ce Napoleon a fost înfrânt, iar pacea se așeza în continent. Emigrarea românilor în SUA a avut loc în aceeași perioadă. Află care a fost primul român care a pus piciorul în State.

Imediat după înfrângerea lui Napoleon, în doar un secol, aproximativ 38 de milioane de oameni au ales destinația Statele Unite ale Americii. Primul val de emigranți a fost în perioada 1830 – 1865, atingând un nivel maxim în anii 1947 – 1848, ducând peste ocean irlandeiz, germani și englezi.

Cel de-al doilea curent ducea muncitori agricoli din Suedia și Norvegia, atingând o intensitate maximă în anul 1882. Cel de-al treilea val de emigranți a adus oameni din Italia, Grecia și țările Orientului Apropiat, precum și din Polonia, Rusia și Austro-Ungaria.

Americanii numesc valul noi emigrații momentul în care polonezii, cehii, slovacii, sârbii, maghiarii, rușii, grecii, bulgarii, românii, aromânii și alții au ajuns pe teritoriul SUA, atingând apogeul înaintea Războiului Civil.

Primul român care a pus piciorul pe teritoriul american a fost un preot ortodox. Preotul Samuil Damina din Transilvania era reprezentant al clerului ortodox, trăind în secolul al XVIII-lea și fiind pasionat de electricitate, ceva cu totul nou pentru românii acelor vremuri.

Acesta coresponda cu Benjamin Franklin pe această temă. În comparație cu ceilalți români care alegeau să meargă în SUA din cauza sărăciei, problemelor cu legea sau discriminării, preotul a plecat într-acolo pentru a studia electricitatea.

Acesta a trăit o perioadă în Carolina de Sud, după care a plecat în Jamaica, fiind și ultima locație cunoscută a românului. Al doilea român cunoscut că a traversat oceanul a fost un transilvănean. George Pomuț ajungea în SUA în anul 1860 ca un simplu imigrant.

Acesta s-a născut în familia unui fierar care era stablit în orașul maghiar Gyula. Tatăl acestuia plecase din satul Săcele, comitatul Brașovului, în Ungaria pentru a duce o viață mai bună. George Pomuț a fost trimis la Academia Militară din Viena pentru a urma cursurile, iar apoi la cea din Saint Etienne.

Cu toate că acesta avea o carieră de avocat, Pomuț s-a înrolat în detașamentele revoluționare ale lui Lajos Kosuth, în anul 1848. Pentru a evita represaliile imperialilor austrieci ca efect al revoluției maghiare pașopiste eșuate, Pomuț decide să fugă în Statele Unite.

Aceasta a ajuns în New York unde a plecat în căutarea aurului din Vest, alături de mai mulți imigranți. Din mineritul său din Iowa, a reușit să facă avere. În anul 1855 avea deja o fermă și cetățenie americană. Ulterior, acesta a fost implicat în Războiul Civil cu gradul de locotenent al regimentului 15 Iowa din Armata Uniunii, adică a Nordului anti-sclavie.

Când a început emigrarea românilor în SUA

Pomuț ajunge consul al SUA la Sankt Petersburg, iar numai după un an, a reușit să intermedieze cumpărarea de către SUA al ținutului Alaska de la ruși, în anul 1867. Președintele Rutherford B. Hayes îl promovează pe Pomuț la rangul de consul general, în urma reușitei sale. Acesta moare în Rusia în anul 1882 din cauze necunoscute.

”Necontenitele crize economice ce au urmat cu o regularitate dătătoare de disperare, îndărătnicia cu care pământul acestor locuri se lăsa să fie cultivat, vitregia administraţiei ungureşti, toate aceste nenorociri duseseră la disperare atât pe români, cât şi pe saşi şi-i pornise pe drumul îndepărtat al Americei”, preciza Constantin Demetrescu într-un articol din anul 1913.

Astfel, foarte mulți români aleg să fugă din Transilvania, Banat și Bucovina de regimul ungurilor. La începutul secolului XX, aproximativ 100.000 de imigranți din Banat au ajuns în SUA. Potrivit lucrării lui Ștefan Druțu, se estimează că până în anul 1944, peste 119.000 de români din Transilvania, Banat și Bucovina au emigrat peste ocean.